poate întîmpla?
Sînt convins că unii consilieri i-au spus cu seninătate: „Lăsaţi, domnule
Preşedinte, că organizăm noi nişte acţiuni la Iaşi, la Ploieşti, la
Timişoara sau la Craiova şi, cu acest prilej, spunem că vă lansaţi şi
cartea!” Iohannis crede că acest „alibi” stă în picioare, numai că, într-o zi, cineva se
va întreba dacă nu cumva acesta este un „modus operandi” al marelui scriitor de
azi! Şi iată de ce:
– 1. cînd a fost acuzat că, în calitate de profesor, s–a implicat în
tra/cul de copii, Iohannis s-a apărat într-un mod cît se poate de naiv, spunînd că
doar şi-a ajutat nişte cunoştinţe să înfieze trei copii rămaşi orfani, el fiind şofer şi soţia
translator! Pentru aceste „servicii”, conform propriei declaraţii, a primit „doar nişte
atenţii”. Nu s-a gîndit o clipă ca, în calitate de dascăl, să-i ajute pe orfani în ţară, să le
asigure şcolarizarea sau chiar să le dea un ajutor financiar, căci avea de unde. Aşa să
fie oare sau au contat decisiv „micile atenţii”?
– 2. cînd a fost acuzat că şi-a luat case pe baza unui document
falsi/cat, Klaus Iohannis s-a folosit de alibiul „nu ştiam că este un act fals”, deşi
secretarul din comuna Porumbacu a făcut puşcărie pentru falsificarea unei adeverinţe
de care s-a folosit familia preşedintelui! Întrebarea este: de ce să fi falsificat secretarul
acel document, din moment ce beneficiarul era familia Iohannis? Aşa, de dragul
aventurii? Oricum, este caz unic în justiţie, cînd beneficiarul unui fals este considerat
nevinovat, iar autorul trimis în puşcărie! Dar, să nu uităm că, la capătul acestui dosar,
a fost Augustin Lazăr, cel pe care Iohannis l-a sprijinit masiv pentru a ajunge Procuror
general şi pentru a fi pensionat apoi cu aproape 300.000 lei pe lună!
– 3. cînd s–a declarat moştenitor al organizaţiei fasciste „Grupul
Etnic German”, a apelat iarăşi la un alibi foarte subţire, dar care „a ţinut” prin
complicitatea unor magistraţi! Alibiul poate fi sintetizat astfel: deşi era simultan
primarul Sibiului, dar şi preşedintele FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din
România), în instanţă Cererea a fost introdusă de FDGS (Forumul Democrat al
Germanilor din Sibiu), adică, vezi, Tu, Doamne!, o cu totul altă organizaţie cu care
Iohannis n-ar fi avut nici o legătură! Numai că, după ce s-a dat sentinţa, tocmai FDGR-
ul condus de Iohannis a folosit-o pentru a intra în posesia unor imobile de o valoare
uriaşă în dauna statului şi a municipiului Sibiu, unde chiar dumnealui era Primar! Şi
acest alibi i-a ţinut, deşi magistraţii au fost sesizaţi de nenumărate ori.
LANŢUL ALIBIURILOR ÎN CAZUL AFACERII „EU.RO.”
Cu alte cuvinte, „
Operaţiunea „EU.RO” nu este o noutate în ceea ce
priveşte găsirea unor alibiuri pentru a ascunde pofta imensă de bani a lui Klaus
Iohannis. Ele sînt atît de vizibile, încît ne este greu să înţelegem seninătatea cu care
Preşedintele se coboară la astfel de practici. Să vedem ce s-a întîmplat în aceste
săptămîni.
LA IAŞI. De pe site-ul Preşedinţiei, aflăm că în 11 mai 2019 Klaus Iohannis a
participat la „Forumul Educației 2019” de la Iaşi. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis a
participat la mitingul PNL, dar şi-a lansat şi volumul „
EU.RO” exact la Iaşi, la Teatrul
Naţional din localitate!
LA PLOIEŞTI. Pentru ziua de 14 mai 2019, de pe site-ul Preşedinţiei aflăm că
Iohannis a participat la ora 17.00 la o „întîlnire cu autoritățile locale din
regiune
”, numai că, la ora 18.00, şi-a lansat şi cartea „EU.RO” la Casa de Cultură a
Sindicatelor din Ploiești.
LA TIMIŞOARA.
Tot de pe siteul Preşedinţiei am aflat şi programul de la
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.