Archive for martie 2019

Supă cremă de morcovi

martie 14, 2019

Simply Vegan Delight

• Ingrediente și costuri totale (aproximativ 4-5 lei, pentru 4 porții):
800 ml apă (4 căni)
500 grame de morcovi – 1 leu
200 grame de cartofi (1 cartof) – 0.30 lei
100 grame de ceapă (1 ceapă) – 0.20 lei
30 grame de țelină (1 felie de țelină) – 0.50 lei
1/2 linguriță de piper negru măcinat
1 linguriță sare neiodată de mare (se găsește la magazinele de tip plafar)
Pătrunjel proaspăt – 1 leu

22• Valori nutriționale (per total):
Calorii totale:
390 kcal.
Proteine: 9 grame.
Carbohidrati: 90 grame.
Fibre: 23 grame.
Grăsimi: 1.5 grame (din care 0.3 grame grăsimi saturate), Omega-3 (3%) și Omega-6 (5%).
Vitamine și minerale: Calciu (23%), Cupru (56%), Fier (68%), Magneziu (31%), Mangan (69%), Fosfor (51%), Potasiu (54%), Selenium (9%), Sodium (99% din care 78% din sarea neoidată), Zinc (26%), Vitamina A (2840%), Vitamina C (54%), Vitamina E (36%), Vitamina K (69%), Vitamina…

Vezi articolul original 140 de cuvinte mai mult

Supă de cartofi cu tarhon

martie 14, 2019

Simply Vegan Delight

• Ingrediente și costuri totale (aproximativ 30 lei, pentru 4 porții):
2500 ml apă
1000 grame de cartofi – 4 lei
300 grame de ceapă (2 cepe) – 2 lei
300 grame de roșii (2 roșii) – 2 lei
200 grame de ardei gras roșu (1 ardei) – 3 lei
150 grame de morcov (2 morcovi) – 1 leu
100 grame de țelină – 1 leu
4 lingurițe de Belsug de legume picant – fara sare 100g Solaris (opțional) – 10.50 lei 
1 linguriță sare neiodată de mare (se găsește la magazinele de tip plafar)
Tarhon (de preferat proaspăt)

1• Valori nutriționale (per total):
Calorii totale:
1236 kcal.
Proteine: 29 grame.
Carbohidrati: 261 grame.
Fibre: 40 grame.
Grăsimi: 3 grame (din care 0.6 grame grăsimi saturate), Omega-3 (9%) și Omega-6 (7%).
Vitamine și minerale: Calciu (42%), Cupru (263%), Fier (270%), Magneziu (105%), Mangan (186%), Fosfor (164%), Potasiu (167%)…

Vezi articolul original 194 de cuvinte mai mult

Supă de dovlecei cu cartofi și fasole verde

martie 14, 2019

Simply Vegan Delight

• Ingrediente și costuri totale (aproximativ 20 lei, pentru 8 porții):
Apă, 2500 ml
Dovlecei, 1500 grame  – 7 lei
Cartofi, 1000 grame – 2,5 lei
Fasole verde, 1000 grame – 3 lei
Țelină, 250 grame – 1 leu
Ceapă, 500 grame – 1 leu
Morcov, 300 grame – 1 leu
Ardei capia, 130 grame – 1 leu
Roșii, 450 grame – 2,5 lei
2 lingurițe sare de mare neiodată
Pătrunjel și leuștean uscat (de preferat proaspete)

• Valori nutriționale:
Calorii totale:
 1830 kcal.
Proteine: 71 grame.
Carbohidrați: 411 grame.
Fibre: 97 grame.
Grăsimi nesaturate: 12 grame, din care Omega-3 (169%), Omega-6 (26%).
Vitamine și minerale: Calciu (138%), Cupru (452%), Fier (461%), Magneziu (247%), Mangan (456%), Fosfor (311%), Potasiu (321%), Selenium (38%), Sodium (46% din legume + 300% din sarea neoidată), Zinc (180%), Vitamina A (2822%), Vitamina C (915%), Vitamina E (110%), Vitamina K (329%), Vitamina B1 (234%), B2 (201%), B3 (216%) , B5…

Vezi articolul original 87 de cuvinte mai mult

BASARABIA – DRAGOSTEA MEA PIERDUTĂ (V)

martie 12, 2019

Periegheze

Motto: „Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre şi Tisa, ca să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre.”  – Gheorghe Brătianu

 

În general, evenimentele istorice care au jalonat drumul sinuos al Basarabiei până la unirea cu România sunt cunoscute. Motiv pentru care ne rezumăm să facem doar o sumară prezentare a acestora, insistând asupra conținutului unor documente relevante. Spre pioasă aducere aminte a unor fapte istorice, de la care se împlinesc 101 ani. Fapte ale acelora care, pe bună dreptate, pot fi considerați ca fiind făptuitori de țară. Chiar dacă mai târziu, în alte condiții istorice, mulți dintre ei au pătimit pentru susținerea neclintitei lor voințe de unire.

Evenimentele revoluționare din februarie – martie 1917 din Rusia au avut un amplu ecou – și urmări pe măsură – în teritoriul dintre Prut și…

Vezi articolul original 2.805 cuvinte mai mult

🌠Octavian Paler – Avem timp✍

martie 10, 2019

🦁Jurnal Personal💞✍

Avem timp pentru toate.
Să dormim, să alergăm în dreapta și-n stânga,
să regretăm c-am greșit și să greșim din nou,
să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine,
avem timp să citim și să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru puțină tandrețe.
Când să facem…

Vezi articolul original 560 de cuvinte mai mult

Am ajuns de râsu-plânsu ………………………….

martie 2, 2019

Când mass media scrisă și vorbită, politicienii din toate partidele, formatorii de opinie, jurnaliștii cu sau fără coloană ar fi trebuit să  ” TUNE și să FULGERE ”că

  •   ROMÂNIA NU are BUGETUL pe 2019 APROBAT 😦
  •   ARMATA nu are TITULAR pe postul de ȘEF al Statului Major al Apărării 😦 😦
  •   SOȚIA  președintelui Klaus WERNER Iohannis s-a prezentat spre AUDIERE la Parchetul General în MIEZ de NOAPTE să nu o ia la ÎNTREBĂRI presa 😦 😦 😦
  •  Președintele Federației Ruse AMENINȚĂ cu subiect și predicat ROMÂNIA 😦 😦 😦 😦  iată că dintr-o dată, TOATĂ LUMEA vorbește de o FEMEIE care ,prin ACȚIUNILE ei în fruntea DNA până la REVOCAREA de anul trecut 🙂 🙂 🙂 a NENOROCIT sute de oameni prin subordonații ei gen ” portocală” prin FABRICAREA de dosare de urmărire penală la COMANDĂ POLITICĂ și cu PROBE FALSE …… …………………………………………………………………………………….
Postez prin ” copy paste” fără ADĂUGIRI sau ȘTERSĂTURI de CUVINTE,
un material DUREROS de ADEVĂRAT ! 🙂

Parcă ne-a luat necuratul mințile.

Nu simțim că lumea se schimbă dramatic.

Nu înțelegem că schimbarea în curs ne afectează drastic viitorul și amenință existența României ca națiune.

Nu ne interesează că, prin recenta schimbarea de strategie a jandarmului lumii trăitor pe marginea Potomacului și prin ”atenția” ce ne-o acordă țarul cu palatul ridicat pe malurile râului Moscova, devenim una dintre țintele principale, selectate pentru prima lovitură nucleară, într-un eventual conflict al celor doi.

Politicienii noștri nu sunt preocupați de perspectiva apropiată a acutizării crizei majore dintre giganții economici și militari ai lumii, criză deja vizibilă la orizont dacă ești interesat de soarta poporului tău.

Orbiți de praful ridicat din prea desele noastre plecăciuni spre ciubotele apusului, nu mai vedem că armata României a ajuns o umbră a celei care a fost, că bruma de soldați (în mare parte trimiși peste mări și țări să apere interesele altora) nu are cu ce lupta, că avioanele ”moderne” (cumpărate la mâna a treia dar plătite ca noi-nouțe) au început să se strice înainte de a se ridica de la sol.

Ni se rupe că din cauza prostiei noastre, un potențial inamic, din oricare parte ar veni el, ajunge la București în doar câteva ore.

Ni se fâlfâie că au dispărut ca prin farmec, sau au fost reduse la dimensiuni ridicole, forțele ce apărau țara pe direcțiile strategice din est, vest, nord sau sud.

Pățiți de nenumărate ori în istorie, continuăm ne bizuim exclusiv, ca idioții, pe promisiunile aliatului de peste ocean știind bine că angajamentele aliaților vremelnici sunt cele mai puțin respectate. Iar pentru ca tembelismul să fie deplin,

un președinte de țară ajuns pe post de Gică Contra,

lipsește Armata de șeful ei militar.

Nu ne pasă că murim cu zile în spitalele insalubre, rămase la nivelul secolului trecut, lipsite de medici întrucât pe doctorii valoroși fie i-am alungat, fie i-am băgat după gratii.

Nu vedem cum ne ucidem bătrânii, lent, prin inaniție și cum ne distrugem viitorul prin plasarea tot mai încăpățânată a copiilor noștri în zona obscurantismului specific analfabetismului cronic.

Nu suntem preocupați că deșeurile alimentare ale Europei sunt vărsate la prețuri exorbitante pe piețele românești și suntem otrăviți cu fiecare îmbucătură îngurghitată.

Nu ne facem nicio grijă că am ajuns să mai deținem 12% din totalul societăților comerciale ale României, că ne-am amanetat pe nimic bogățiile principale ale subsolului, că pădurile sunt rase fără milă de pe versanții munților de către aceia care își păstrează aurul verde național prin legi draconice, că ne cumpără pământul arabil, pe nimic, oricine din lumea asta mare, indiferent dacă acesta trăiește în peninsula italică, arabică sau pe țărmul Mării Galbene…

Pe noi ne preocupă Laura Codruța Koveși!

Forțe politice interne, parlamentari, lumea juridică aflată ea însăși în stadiul de autoflagelare, reprezentanții țării trimiși la Bruxelles cu salarii imense pentru a ne reprezenta țara, analiștii politici, gazetari de renume, televiziuni, toți și toate par a avea o singură grijă: Codruța!

O adevărată isterie acoperă mediatic posibila numire a baschetbalistei medieșene în funcția de șef al viitorului Parchet European.

Niciodată, de la așa-zisa revoluție și până azi, nu s-a reușit angajarea atâtor forțe pentru a apăra sau denigra vreun demers cu adevărat serios pentru țară.

Dar iată, minunea s-a comis în cazul Codruței!

Țara pare divizată, Europa însăși pare împărțită în susținători și adversari ai acestui personaj unflat din răsputeri în importanță, dotat modest intelectual, învăluit permanent într-o mantie de minciuni evidente dar, surprinzător, înghițite nemestecate pe post de adevăruri incontestabile de o oameni care, priviți de departe, par serioși.

Întreaga operațiune de susținere, de împingere în prim plan a suspectei Laura, sau de denigrare a ei (spun ”operațiune” întrucât a fost o adevărată acțiune organizată după tipicul planurilor strategice militare), seamănă incredibil cu o mascaradă.

Naivi incurabili, tipic pentru starea românilor în ultimii ani, suntem împinși ca turma într-o farsă sinistră! Într-o înșelătorie de proporții dictată de interese politice meschine.

De ce spun asta?

Fiindcă pentru noi ca popor, pentru țară, ascensiunea sau decăderea numitei Laura Codruța nu are nicio însemnătate concretă.

Aflată în puscăria românească, uitată în vreun birou ministerial la București sau ajunsă procuror pe lângă vreo judecătorie periferică, așezată pe fotoliul bine plătit de la Bruxeles sau devenită mascota vreunui partid politic, femeia aceasta nu influențează în vreun mod mersul treburilor în țară.

Cu atât mai puțin, ea poate modifica în sens pozitiv ori negativ bunăstarea cetățeanului (româno-european, azi) trăitor pe aceste meleaguri.

Orbiți de jerbele de artificii aruncate de susținători sau denigratori, nu vedem dincolo de perdeaua înșelătoare a fumului care, profesional, ne este așezat în față.

Nu-i  zărim pe adevărații păpușari, nu pricepem mașinațiunile politice care dau viață spectacolului.

Dezorientați, nu suntem capabili să înțelegem resorturile reale ale unei asemenea revărsări de forțe.

Ajungem, amețiți și intoxicați de sarabanda minciunilor, să nu observăm cum, cu bani mulți, cu trafic de influență și cu amenințări, în România se zămislește, se naște un mit.

Mitul justițiarei Koveși, simbolul corectitudinii, sabia neiertătoare a dreptății care taie nemilos capetele celor care fură țara.

Putem crede că țara întreagă, Europa de la Urali la Atlantic, lăsând totul deoparte, se zvârcolesc de grija evoluției în profesie, de soarta, acestei femei.

Ajungem să credem, hrăniți cu himere, că numele României este legat pe vecie de cel al martirei curățirii nației și să strigăm din toți rărunchii spre cerul infinit, ca să ne audă și generațiile viitoare:

”Românie, numele tău este Codruța!”

Sursa :

http://teopal.ro/index.php/2019/03/01/romanie-numele-tau-este-codruta/

Iar ca ” tacâmul să fie complet și RĂSU-PLÂNSU cât mai tare 😦 🙂 😦  ROMÂNIA, deși deține PREȘEDINȚIA CONSILIULUI EUROPE, NU  va AVEA AMBASADOR   în  ECHIPA de TREI AMBASADORI ai CONSILIULUI UE   care vor NEGOCIA cu PPE pentru numirea procurorului șef european

Cadidatura Codruţei Kovesi. România nu va participa la negocierile Consiliului UE cu PE pentru procurorul-şef european

Alioșa 🙂 🙂 🙂

LUCRURI neștiute de ROMÂNUL de rând………………

martie 1, 2019

Motto:

” În vremuri ale ÎNȘELĂTORIEI universale, a spune ADEVĂRUL, e un ACT REVOLUȚIONAR ” ( George Orwell) 🙂

și de foarte mare CURAJ adaug de la MINE !!! 🙂 🙂 🙂

 

”  KGB  vs.DSS / Comploturile politico-militare , date istorice, dezvăluiri și controverse

în conferința publică de la IRRD 89

 

KGB vs DSS / Comploturile politico-militare, date istorice, dezvaluiri și controverse în conferința publică de la IRRD`89

În contextul aniversării a 30 de ani de la izbucnirea, desfășurarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, IRRD 1989 a realizat o nouă conferință publică, în ziua de 21 februarie 2019, dedicată comploturilor politico-militare care au încercat să pună în dificultate regimul Ceaușescu, precum și relația dintre KGB și Securitate. Modul în care serviciile de informații sovietice și occidentale au fost implicate în realizarea unora dintre aceste comploturi, participanții la aceste comploturi, biografiile lor profesionale și politice, rolul și locul fostului Departament al Securității Statului (DSS) în lichidarea acestor comploturi, relevanța lor în economia prăbușirii regimului Ceaușescu și nu numai, au fost subiectele abordate în cadrul acestei conferințe. Au conferențiat istoricii dr. Florian BANU (Consilier CNSAS) și dr. Constantin CORNEANU (Director General-adjunct al IRRD 1989). Pe parcursul conferinței au intervenit Gelu Voican VOICULESCU (Director General al IRRD 1989), Petre ROMAN (membru în Colegiul Național al IRRD 1989), generalul de brigadă (r) Vasile MĂLUREANU (fost coordonator la nivel central al activității informative pe profilul antisubversiune – Direcția I Informații Interne din cadrul DSS, respectiv Diviziunea A – Apărarea Constituției din Serviciul Român de Informații), jurnaliști, istorici, revoluționari.

Referitor la această confruntare dintre KGB și Securitate, istoricii dr. Florian BANU (Consilier CNSAS) și dr. Constantin CORNEANU (Director General-adjunct al IRRD 1989) au menționat faptul că precursoarea UM 0110 (anti-KGB), viitoarea UM 0920/A din structura Direcției Generale de Informații Externe (DGIE) își are originea în ordinul primit de către generalul Nicolae Doicaru, la începutul anului 1963, din partea ministrului Alexandru Drăghici, de a se constitui o unitate specială care să apere ambasadele și agențiile economice românești din țările socialiste de atenția serviciilor in­for­mative și contrainformative ale aliaților din Tratatul de la Varșovia. Șeful DGIE, Nicolae Doicaru, va interpreta într-un mod ciudat ordinul lui Alexandru Drăghici și va înfiin­ța un serviciu a cărui principală misiune era aceea de a recruta diplomați occidentali acreditați în diverse capitale din spațiul dominat de sovietici. La sfârșitul anului 1965, colonelul Constantin Iosif, prieten cu generalul Nicolae Doicaru, a devenit șeful a ceea ce s-a numit la început Biroul Țări Socialiste din cadrul Direcției Generale de Informații și, mai apoi, locțiitor al serviciului de informații orientat spre țările socialiste.

În primăvara anului 1969, ca urmare a reorganizării activității și structurii DGIE, Biroul Țări Socialiste a primit și sarcini de natură contrainformativă, devenind o unitate inde­pen­dentă, sub comanda aceluiași colonel Constantin Iosif. În 1973, după reorganizarea Di­recției a III-a Contraspionaj și debarcarea generalului-maior Neagu Cosma de la con­du­cerea acesteia, UM 0920 (DIE) a preluat și nucleul special din cadrul Direcției a III-a care se ocupa cu combaterea spionajului din țările socialiste și verificarea loialității mem­brilor CC al PCR. Contraspionajul descoperise trădările din DIE, faptul că o serie întreagă de ofițeri DIE aflați la post erau deconspirați, încă din plecare, iar unii dintre agenții din exterior ai Direcției a III-a căzuseră în mâna contraspionajului occidental, ca urmare a unei „indiscreții” venite de la DIE. Ordinul prin care Direcției a III-a i-au fost limitate o serie de prerogative în muncă purta numărul „000235” (Strict-secret de importanță deosebită), adică numărul de la mașina de serviciu a lui Ion Mihai Pacepa. Prin acest ordin spionajul românesc prelua în totalitate contraspionajul în sensul că au fost desființate rezidențele create, lichidate punctele de contraspionaj create în străinătate, dar instaurată obligația de a preda acestor organe orice informator de contraspionaj care pleca în străinătate definitiv sau pentru o perioadă mai îndelungată.

Noua unitate (UM 0920/A) se va afla, în continuare, sub comanda colonelului Constantin Iosif care va fi cooptat și în consiliul de conducere al DIE. În ancheta întreprinsă în 1978, după dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, se va releva faptul că șeful UM 0920/A minimalizase pe orice cale pericolul pe care-l prezenta activitatea serviciilor de informații din țările socialiste pentru cadrele din DIE. În 1977, UM 0920/A va trece sub coordonarea directă a ministrului de Interne, Teodor Coman, și a generalului Nicolae Pleșiță. Ofițerii DIE au mărturisit, în cursul an­chetei din 1978, faptul că au fost distruse, din ordinul colonelului Constantin Iosif, nu­me­roase documente referitoare la introducerea de tehnică operativă în domiciliile unor oa­meni pe care nu-i agreau, respectiv Mircea Malița, Nicolae Militaru precum și alți dem­ni­tari comuniști din epocă. Colonelul Ion Păduraru (DIE) va raporta faptul că șeful UM 0920/A a distrus toate materialele cu privire la persoanele suspecte că ar lucra pentru un serviciu de informații din țările socialiste. Ancheta internă efectuată în 1978 va releva faptul că UM 0920/A a instalat tehnică operativă și a desfășurat activități contrainformative fără aprobări legale de la organele în drept chiar și împotriva cadrelor de conducere din aparatul de stat și, totodată, au prelucrat cu mijloace TO și filajul de care dispunea UM 0920/A pe cine au dorit Nicolae Doicaru și Ion Mihai Pacepa, atât din Ministerul de Interne, cât și din alte instituții. UM 0920/A a fost folosită și de Emil Bobu, cu prilejul Plenarei CC al PCR din aprilie 1974, pentru a-i supraveghea pe unii activiști ai PCR care nu prea mai erau de acord cu Nicolae Ceaușescu și cu a sa politică. Într-un interviu acordat postului de televiziune Duna TV, fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa a declarat că Ion Iliescu a fost interceptat ani de zile cu microfoanele tip «UM 0920/A», încă din anul 1972.

Ofițerii UM 0920/A au participat la acțiuni de filaj și supra­veghere informativă și a membrilor marcanți ai Consiliului de Stat, prim-miniștrilor sau a secretarilor CC al PCR urmărindu-se verificarea loialității acestora față de PCR și față de Nicolae Ceaușescu. După defectarea lui Ion Mihai Pacepa (23 iulie 1978), UM 0920/A va deveni UM 0110 (denumită codificat „Contraspionaj Est” sau „anti-KGB”). În decembrie 1989, UM 0110 avea în componența sa 304 persoane, dintre care 264 ofițeri, care lucrau în patru servicii informative. Două dintre aceste servicii se ocupau de URSS, unul de Ungaria și Iugoslavia, celălalt de RDG și celelalte state socialiste. La comanda UM 0110 a rămas colonelul Constantin Iosif, devenit, mai apoi, general, până în 1986 când a fost înlocuit cu generalul-maior Victor Neculcioiu.

În preocupările ofițerilor UM 0110 se vor afla, cu precădere, toți cei care aveau studii militare/civile în URSS sau manifestau simpatii față de Uniunea Sovietică. Într-un document din 18 iulie 1995 înaintat de către MApN către senatorul Șerban Săndulescu (PNȚcd), membru al Comisiei parlamentare pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, se menționa faptul că primele cadre ale MApN au plecat la studii militare în URSS în 1948, prima promoție de ofițeri absolvenți fiind în 1950, iar ultima în 1967. În total, 1.858 de ofițeri ai MApN au absolvit academii și școli militare, precum și cursuri de perfecționare (specializare) în URSS. 816 ofițeri au absolvit academii militare, cu durata de 2 – 7 ani, astfel: 1) 161 la academii militare generale de comandă și stat-major (Academia Militară Superioară „K. E. Voroșilov” și Academia Militară „Mihail B. Frunze”); 2) 348 la academii militare cu profil de armă (artilerie, blindate, geniu, transmisiuni, transporturi, chimie și radiolocație); 3) 257 la academii militare cu profil tehnico-ingineresc; 4) 33 la Academia de Spate și Apro­vizionare; 5) 17 la Academia Militară Politică „V. I. Lenin. Acestor ofițeri li se vor adăuga 348 de ofițeri care au absolvit școli militare cu durata de 1 – 3 ani din diferite specialități militare, precum și 704 ofițeri care au absolvit cursuri de perfecționare pe linie de comandă, stat-major, servicii și asistență medicală. La data întocmirii documentului, 1.827 dintre acești ofițeri nu mai lucrau în MApN fiind scoși din evidența rezervei militare, adică nu mai aveau nicio obligație militară. Ceilalți 41 ofițeri, au vârsta cuprinsă între 51 și 60 de ani, îndeplinesc cu competență funcții pe linie de comandă, stat-major, tehnică, învățământ și cercetare științifică, fiind apreciați în notările de serviciu, preponderent, ca ofițeri foarte buni”, menționa MApN. Direcția Personal din Ministerul de Interne a comunicat că în urma analizelor efectuate a rezultat faptul că în perioada 1948 – 1968 nu au fost trimise cadre ale Ministerului de Interne la studii academice sau de nivel superior în URSS. Însă, 1.000 de cadre ale Ministerului de Interne au efectuat stagii de perfecționare (specializare) la instituții de învățământ civil sau militar din URSS. În 1995 nu se mai aflau în activitate niciunul dintre acești oameni.

În contextul denigrării Revoluției Române din Decembrie 1989, presa post-decembristă a menționat existența unor generali (Nicolae Militaru, Vasile Ionel, Marin M. Pancea, Gheorghe Logofătu etc.) și a unor ofițeri superiori din MApN care ar fi lucrat pentru GRU sau KGB, însă dovezile, cu excepția unor supoziții, nu au fost făcute publice niciodată în condițiile în care se păstrează misterul asupra destinului dosarelor din arhiva fostei UM 0110 (anti-KGB), precum și al dosarelor fostei Direcții a IV-a Contrainformații militare. Istoricul Marius Oprea consemnează, privitor la arhiva UM 0110, faptul că, după o sursă anonimă, o mare parte a arhivei UM 0110, circa 40.000 de pagini, depozitată la Iași, a fost transferată în 1994 – 1995 către București. În lucrarea Cazul Timofte – KGB…, jurnalistul Alexandru Mihăilă reproduce în facsimil (p. 322) raportul din 10 aprilie 2001 al colonelului Constantin Muraru din SRI în care se menționează faptul că înainte de anul 1996, dar și după aceea, a apărut solicitarea „inventarierii tuturor persoanelor ce au făcut obiectul preocupărilor pe linia contraspionajului sovietic (a fostei UM 0110) cu precizarea necesității valorificării datelor și informațiilor pe care le dețineau foștii lucrători ai UM 0110, activi sau în rezervă, cunoscut fiind faptul că pe acel profil de muncă arhiva nu s-a conservat”. Istoricul britanic dr. Dennis Deletant declara, într-un interviu apărut în săptămânalul Prezent, că  marile mistere, care continuă să învăluie istoria Securității, și care trebuie să fie developate opiniei publice, și nu numai, se referă la: 1) stabilirea influenței pe care a avut-o KGB la începuturile Securității, în 1948; 2) care a fost politica de cadre a Securității înainte de 1965 și după; 3) care au fost țintele UM 0110; 4) unde sunt banii din conturile fostului DSS și 5) care sunt politicienii din Occident și din partidele socialiste vest-europene care au primit bani de la regimul Ceaușescu sau au întreținut relații cu Securitatea română.

Referindu-se la o posibilă implicare a serviciilor de informații sovietice (KGB&GRU) într-o conspirație împotriva lui Nicolae Ceaușescu în anii ꞌ80, fostul șef al Direcției a IV-a Contrainformații Militare, generalul-locotenent (r) Vasile Gheorghe, va declara, cu re­ferire la Nicolae Militaru, într-un interviu acordat jurnalistei Angela Băcescu în martie 1991, că sunt lipsite de temei susținerile generalului, privind amploarea legăturilor pe care le-ar fi avut în rândul generalilor și a altor categorii de militari activi. În realitate aceste legături se refereau la câțiva rezerviști, nemulțumiți și ei, pentru măsurile administrative luate împotriva lor.

O serie de mărturii ale fostului ministru al Apărării Naționale, generalul (r) Con­stantin Olteanu, referitoare la incidentul din 18 februarie 1978 (conversații intime cu generalii sovietici în afara cadrului oficial) care a permis îndepărtarea lui Nicolae Militaru din MApN pe motiv de apartenență la GRU, au născut numeroase întrebări: a fost Nicolae Militaru agent secret al GRU sau doar un susținător al politicii URSS în cadrul Tratatului de la Varșovia și în lume? Inexistența în circuitul istoriografic a unor docu­mente din dosarele Direcției a IV-a Contrainformații militare a DSS, cu referire la Nicolae Mili­taru, amplifică misterul asupra acestui ofițer și a rolului său în confruntarea dintre comunitatea de intelligence a României socialiste, susținătoare a politicii interne și externe a lui Nicolae Ceaușescu, și KGB&GRU, ca instrumente de putere ale Uniunii Sovietice.

Direcția a IV-a Contrainformații militare va încerca, conform declarațiilor făcute de către generalul-maior Constantin Nuță lui Constantin Olteanu, să forțeze o mărturisire completă a lui Nicolae Militaru, în condițiile în care cei de la contrain­for­mații militare, nu au cunoscut din timp despre faptul că va avea loc o asemenea discuție, nu au dirijat special un informator și nici nu au avut instalată tehnică operativă. Fostul ministru al Apărării Naționale, Constantin Olteanu, nu a crezut versiunea privitoare la surpriza pe care GRU și Nicolae Militaru au produs-o ofițerilor Direcției a IV-a Contrainformații militare, iar Nicolae Ceaușescu nu s-a grăbit să-l schimbe din funcție, imediat, pe generalul-colonel Nicolae Militaru. Nicolae Militaru a rămas în funcția de ministru-adjunct al Ministerului Construcțiilor Industriale până la data de 8 februarie 1984, deși pe 4 aprilie 1983 a fost trecut în rezervă și pensionat din MApN. Totodată, a rămas membru supleant al CC al PCR până la 22 noiembrie 1984, nemaifiind ales la Congresul al XIII-lea al PCR. Beneficiind de o asemenea calitate a putut să se interneze la Spitalul „Elias” unde l-a reîntâlnit pe Ion Iliescu care venise într-o vizită la Valter Roman. Menționăm faptul că la 17 aprilie 1983, Nicolae Militaru i-a scris lui Nicolae Ceaușescu cerându-i să fie numit la comanda Academiei Militare a Republicii Socialiste România. După întâlnirea cu Ion Iliescu, Nicolae Militaru a trecut, conform propriei mărturii din 1991, să contacteze personalități politice și militare ale regimului comunist care se puteau angaja în derularea unui complot politico-militar prin care urma să fie înlăturat de la putere Nicolae Ceaușescu.

Profesionalismul cadrelor din UM 0110 și intransigența conducerii supreme a Departamentului Securității Statului (DSS) nu au permis nașterea unei „opoziții politice” în sânul PCR, de inspirație „gorbaciovistă”, cu efecte pe termen mediu și lung în ceea ce privește drumul nostru în viitor!

Conferința KGB versus Securitate. Comploturi politico-militare împotriva regimului Ceaușescu și relevanța lor în erodarea încrederii regimului și-a propus să pună în discuție rolul și locul serviciilor de informații sovietice în nașterea unei opoziții politice față de regimul Ceaușescu atât în interiorul PCR cât și în afara acestuia, a modului în care unii dintre liderii marcanți ai României de după 22 decembrie 1989 au fost racordați, prin firele tainice ale acestor comploturi, la interesele strategice ale Uniunii Sovietice sau nu” .

CONTINUAREA pe :

https://romaniabreakingnews.ro/kgb-vs-dss-comploturile-politico-militare-date-istorice-dezvaluiri-si-controverse-in-conferinta-publica-de-la-irrd89/

Alioșa .