Archive for decembrie 2018
Profețiile anului 2019.
decembrie 29, 2018Un colosal document de arhivă: adevărul despre politicienii monarhiei, cei pe care epigonii lor îi ridică azi în slăvi
decembrie 29, 2018Cutremurătoare scrisoarea care urmează! Remarcăm că nu era absolut nici o diferență între România anului 1942 și cea de acum: străinii sunt stăpâni peste economia națională, alogenii (evreii) conduc în realitate țara, aceiași politicieni lacomi și vânduți străinătății, iudeo-masoneria implicată în jefuirea țării, existența „sistemului”, a coteriei statului subteran, cârdășia dintre partidele politice care se protejau reciproc în rocada lor periodică de la putere în opoziție și nepotismul pentru obținerea sinecurilor din bani publici practicat de parveniții din politică! Pe lângă faptul că mareșalul Ion Antonescu se dovedește un adevărat clarvăzător, anticipând comunismul pe care-l vor impune bolșevicii peste o parte din Europa, el se dovedește și un cronicar lucid al timpurilor de atunci, spunând adevărul despre „patriotismul” marilor politicieni C.I.C. Brătianu și Iuliu Maniu, ridicați azi în slăvi de epigonii lor. Sublinierile din text aparțin redacției.
Ion Antonescu: „Scrisoare de răspuns adresată lui C.I.C. Brătianu” (29 octombrie 1942)
Am lăsat…
Vezi articolul original 2.507 cuvinte mai mult
„Politrucii si birocratii din cea mai oculta si nedemocratica structura a UE dau asaltul final asupra suveranitatii Romaniei, impunand Parlamentului ce si cum sa sau sau sa nu legifereze…
decembrie 29, 2018DIKTATUL DE LA BRUXELLES – Avocatul Dan Chitic se dezlantuie dupa Raportul MCV: „Politrucii si birocratii din cea mai oculta si nedemocratica structura a UE dau asaltul final asupra suveranitatii Romaniei, impunand Parlamentului ce si cum sa sau sau sa nu legifereze… Dupa ce ne-au luat gazul si petrolul, ne-au taiat padurile si ne-au luat ca sclavi, a venit vremea sa ne fie luata si ultima farama de demnitate, ultima iluzie a libertatii si egalitatii cu celelalte natiuni ale Europei”
Raportul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) aferent anului 2017 si publicat marti, 13 noiembrie 2018 (click aici pentru a citi), vine sa confirme atitudinea colonialista a Uniunii Europene fata de Romania. Este concluzia ce reiese din reactia avocatului Dan Chitic (foto), din Baroul Bucuresti, cu privire la continutul respectivului document.
Avocatul catalogheaza Raportul MCV din acest an drept „Diktatul de la Bruxelles” si atrage atentia ca acceptarea lui
Vezi articolul original 253 de cuvinte mai mult
Actuala președintă a Inaltei Curții, Cristina Tarcea, a semnat în fals Decizia de condamnare a liderului PSD Liviu Dragnea. CAZUL DRAGNEA ÎN PROCEDURĂ DE URGENȚĂ LA CEDO
decembrie 29, 2018„Judecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva și semna hotărârea judecatoresca,
pentru că nu pot oferi garanția că s-a realizat o bună administrare a actului de Justiție”
(CEDO în cauza Cerovšek și Božičnik contra Sloveniei)
CAZUL DRAGNEA ÎN PROCEDURĂ DE URGENȚĂ LA CEDO – Exploziv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului cere Statului român să explice dacă a existat un proces echitabil în cazul liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat în dosarul Referendumului, printr-o decizie care nu a fost semnată de doi dintre judecătorii care au pronunțat-o. Se prefigurează o condamnare a României pentru lipsa semnăturilor Liviei Stanciu și Luminiței Zglimbea, ținând cont de precedentele din cazurile Beraru și Cerovsek și Bozicnik
Senzațional, liderul PSD Liviu Dragnea poate să își găsească dreptatea la CEDO mai devreme decât s-ar crede! Printr-un comunicat postat pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de la Strasbourg anunță că a pus întrebări părții…
Vezi articolul original 1.076 de cuvinte mai mult
GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS SI „POHTA CE-A POHTIT”:ROMANIA ESTE O COLONIE EUROPEANA ,NU UN STAT AL UNIUNII EUROPEENE SAU UN UN STAT DE DREPT!,A DEVENIT DIN STAT POLITIENESC UN STAT NAZIST ,O COLONIE A CELUI DE AL PATRULEA REICH!!
decembrie 29, 2018GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS SI „POHTA CE-A POHTIT”:ROMANIA ESTE O COLONIE EUROPEANA ,NU UN STAT AL UNIUNII EUROPEENE SAU UN UN STAT DE DREPT!,A DEVENIT DIN STAT POLITIENESC UN STAT NAZIST ,O COLONIE A CELUI DE AL PATRULEA REICH!
S-au adunat anii de când am început să simţim că suntem locuitori ai unei colonii. O colonie de tip modern. O colonie ocupată fără intervenţii armate, încântată cu promisiuni de bogăţie, cu iluzia unui sprijin dezinteresat pentru atingerea bunăstării occidentale. O colonie acceptată (după mofturile de rigoare) în construcţiile europene militaro-economico-politice care, aparent, îi asigură egalitate în drepturi cu colonizatorii ei. Colonizatori denumiţi de atunci, în mod ipocrit, „prieteni, parteneri de nădejde şi aliaţi”.
Ne-am trezit?
A trecut deja un deceniu şi, prin impostura politicienilor noştri, suntem încă drogaţi zilnic cu promisiuni fanteziste. Prizonieri ai viciului minciunii, tragem pe nas himere şi fumăm ireale inchipuiri. Rămaşi fără putere economică, spoliaţi…
Vezi articolul original 1.644 de cuvinte mai mult
Secret Societies
decembrie 29, 2018Why non-members just can’t resist accessing the secrets of secret membership organisations and societies.
The Hotel de Bilderberg is located off the village of Oosterbeek in the Netherlands.
It sits nestled between centuries-old oak trees within De Veluwe National Park.
Its surroundings give the hotel an almost fairytale-like feel.
Its secludedness also led to its hosting of a secret event.
In 1954, the most powerful men in the world met at the hotel to discuss matters related to the future of the world.
Since then the meetings happen annually.
The Bilderberg Group is now considered the world’s shadow government.
Over the years government representatives, businesspeople, politicians and bankers have attended.
Bill Clinton, Bill Gates, Prince Charles, Gerald Ford, David Rockefeller and Jeff Bezos are amongst them.
All considered powerful members of society.
But the agendas of those meetings always remain a secret. As well as those invited. (We know of…
Vezi articolul original 635 de cuvinte mai mult
Buna seara, la Mos Ajun !
decembrie 25, 2018In noaptea asta iarasi vii,
Prea Sfinte Copilas.
S-acum In orele tarzii,
Iti cauti un salas.
Dar tot pamantul cufundat,
In noapte si in somn,
Nu simte ca l-a cercetat,
Al ingerilor Domn.
Tu treci strein din loc in loc,
Si in lumea ce-ai zidit,
Nu ai nici vatra si nici foc,
Ai vrea sa intri undeva,
Si capul sa Ti-l pleci,
Dar cui de Tine-i va pasa,
In vetrele lor reci ?!
Doar cate un crestin arar,
In sufletu-i smerit,
Ca unui scump margaritar,
Locas Ti-a pregatit.
Acolo vii cu cerul Tau,
Cu ostile ceresti,
Biserica lui Dumnezeu,
Tu inima-i sfintesti.
Si cei ce-n taina Te-au primit,
Si nu Te pot uita,
Cu suflet cald, cald si umilit,
Iti canta Tie asa:
„Ramai cu noi, Iisuse bland,
Cu ostile ceresti,
Strigam la Tine toti cerand
Sa nu ne parasesti.
Lumina si caldura faci,
De stai cu noi mereu,
Pe…
Vezi articolul original 31 de cuvinte mai mult
Lista PARTIDELOR POLITICE din ” România lucrului bine făcut ” !!!
decembrie 21, 2018În loc de MOTTO:
Există din păcate o mulțime de ROMÂNI care exact ca pe vremea marelui și inegalabilului dramaturg Ion Luca CAFRAGIALE, mer laz VOT din 4 în 4 ani pentru LOCALE, PARLAMENTARE și EUROPARLAMENTARE dar, se întreabă c a PROȘTII :
- ” Eu cu cine VOTEZ” ??? 🙂 😦 🙂 ( ca cetățeanul TURMENTAT din IL Caragiale ) ȘTIIND această STARE de FAPT 🙂 m-am hotărât sa POSTEZ pentru aducere la CUNOȘTINȚĂ
și acționare în CONSECINȚĂ a LISTEI cu PARTIDELE POLITICE din ” România lucrjului bine făcut ”
” TOP 30 PARTIDE POLITICE DIN ROMÂNIA ,de Narcis George Matache
După schimbarea legii partidelor politice în 2015, numărul de partide politice din România a explodat, ajungând la peste 160. Deși multe din partidele nou-formate au caracter local sau regional, marea majoritate sunt partide care vor să cucerească scena politică națională.
Cel puțin 3 foști prim-miniștri și-au lansat propriile partide (Dacian Cioloș – Mișcarea România Împreună, Victor Ponta – ProRomânia, Călin Popescu Tăriceanu – ALDE), un partid s-a născut în stradă în timpul protestelor (Alianța Strada), unul a fost lansat de militarii în rezervă (Partidul Național Pentru Patrie), un altul a fost realizat de către românii din diaspora (Partidul Românilor de Pretutindeni), și o inițiativă încearcă sa devină partid și să ia din electoratul PSD (Demos). Există o mulțime de planuri (care sunt aproape similare) pentru România, și cel puțin două personalități care încearcă să devină Macron de România (Cioloș și Ponta). România sigur nu duce lipsă de opțiuni politice.
Numărul de partide politice va scădea după alegerile europarlamentare din 2019 și alegerile locale din 2020, deoarece nu este ușor să menții membrii într-un partid care nu poate să treacă pragul electoral de 5%. În același timp, partidele care nu au obținut candidați în cel puțin 75 de localități sau o listă completă într-un județ pentru parlamentare vor fi radiate automat.
1. Partidul Național Liberal – După ultimul sondaj IMAS, PNL este cel mai susținut partid din România, cu 29,4% din electorat. Pe social media, partidul are 263.500 de oameni care urmăresc pagina principală și în jur de 4700 de activiști online. Partidul are 253.895 de membri. PNL este un partid de centru-dreapta, care aderă la Partidul Popular European (creștin-democrat), fiind de ideologie liberal-conservatoare. Președintele PNL este Ludovic Orban. La alegerile europarlamentare din 2019, partidul va avea minim 20% din voturi, obținând astfel cel puțin 9 locuri.
2. Partidul Social Democrat – După ultimul sondaj IMAS, PSD a ajuns al doilea partid din România cu 28,6% din electorat, după ce a dominat sondajele în ultimul an, ajungând la un moment dat și la 42%. Pe social media, partidul are 69.600 de oameni care urmăresc pagina principală, fiind în urma PNL și USR, și are în jur de 22750 de activiști online. Partidul are 509551 de membri, dublu față de PNL. PSD este un partid de centru-stânga, care aderă la Partidul Socialist European, fiind de ideologie social-democrată-conservatoare. Președintele PSD este Liviu Dragnea. La alegerile europarlamentare din 2019, partidul va avea minim 20% din voturi, obținând astfel cel puțin 9 locuri.
3. Uniunea Salvați România – După ultimul sondaj IMAS, USR este al treilea partid din România, cu 11,2% din electorat, arătând o creștere de 3% față de 2017. Pe social media, partidul are 73.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 2800 de activiști online. USR este un partid relativ nou, care a reușit să se impună în top 5 la primele alegeri la care a participat. USR este un partid de centru, care nu aderă la niciun partid european, fiind de ideologie progresivă. Președintele USR este Dan Barna. La alegerile europarlamentare din 2019, partidul va avea minim 10% din voturi, obținând astfel cel puțin 4 locuri.
4. Alianța Liberalilor și Democraților – După ultimul sondaj IMAS, ALDE este al patrulea partid din România, cu 10,6% din electorat. Pe social media, partidul are 48.500 de oameni care urmăresc pagina principala și are în jur de 1144 de activiști online. ALDE a fost creat din fuziunea Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator. ALDE este un partid de centru-dreapta, care aderă la Alianța Liberal Democrată Europeană, fiind de ideologie liberal-progresivă. Președintele ALDE este Călin Popescu Tăriceanu. La alegerile europarlamentare din 2019, partidul va avea minim 5% din voturi, obținând astfel cel puțin 2 locuri.
5. Partidul Mișcarea Populară – După ultimul sondaj IMAS, PMP este al cincilea partid din România, cu 4,6% din electorat. Pe social media, partidul are 46.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 8600 de activiști online. Partidul a fost creat la inițiativa lui Traian Băsescu, împreună cu politicieni care au plecat din Partidul Democrat Liberal. PMP este un partid de centru-dreapta, care adera la Partidul Popular European, fiind de ideologie liberal-conservatoare. Președintele PMP este Traian Băsescu. La alegerile europarlamentare din 2019, cel mai probabil partidul va trece pragul electoral, obținând astfel cel puțin un loc.
6. Uniunea Democrată Maghiară din România – După ultimul sondaj IMAS, UDMR este al șaselea partid din România, cu 4,5% din electorat. Pe social media, partidul are 47.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 2000 de activiști online. Partidul a fost fondat cu scopul de a reprezenta interesele comunității maghiare din România. UDMR este un partid regionalist de centru, care aderă la Partidul Popular European, fiind de ideologie liberal-conservatoare. Președintele UDMR este Hunor Kelemen. La alegerile europarlamentare din 2019, cel mai probabil partidul va trece pragul electoral, obținând astfel cel puțin un loc.
7. Mișcarea România Împreună – Lansat pe 30 Martie 2018, partidul este desprins din Platforma România 100, care era cotată la 2% în ultimul sondaj. Partidul este preconizat să obțină 5% din electorat, luând din votanți PNL, USR, PMP și UDMR. Pe social media, platforma are 46.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 4000 de activiști online. Partidul a fost fondat de oameni din guvernul tehnocrat, pentru a aduce un nou proiect pentru România, inițiativa fiind similară cu cea demarată de Macron în Franța. MRI este un partid de centru, care nu aderă la un partid european, fiind de ideologie progresivă. Președintele MRI este Dacian Cioloș. La alegerile europarlamentare din 2019, cel mai probabil partidul va trece pragul electoral, obținând astfel cel puțin un loc.
8. Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania – Lansat pe 15 septembrie 2011, ca o alternativa la UDMR, la inițiativa lui Laszlo Tokes. Pe social media, partidul are 19.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 1200 de activiști online. Partidul a fost fondat de către elementele mai radicale din UDMR, care doresc autonomie. PPMT este un partid de centru-dreapta, care aderă la Alianța Liberă Europeană, fiind de ideologie creștin-democrată. Președintele PPMT este Szilagyi Zsolt. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
9. Partidul Noua Românie – Partidul a participat la alegerile locale și naționale din 2016, unde a obținut 0,03 și 0,02% din voturi. Pe social media, partidul are 18.500 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 5500 de activiști online. PNR este un partid de centru, fără afiliere la nivel european, fiind de ideologie progresivă. Președintele PNR este Sebastian Popescu. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
10. Partidul Ecologist Roman – Lansat pe 16 ianuarie 1990 de Adrian Manolache și Otto Ernest Weber. Partidul a participat la alegerile locale și naționale din 2016, unde a obținut 1,09 și 0,86% din voturi. Pe social media, partidul are 16.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 49.470 de activiști online. PER este un partid de centru, fără afiliere la nivel european, fiind de ideologie eco-liberală. Președintele PER este Dănuț Pop. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
11. Partidul România Unită – Lansat pe 23 aprilie 2015 de Bogdan Diaconu împreună cu foști membri ai partidului România Mare. După ultimul sondaj IMAS, PRU are 1,2% din electorat. Pe social media, partidul are 16.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 4800 de activiști online. PRU este un partid de extremă-dreapta, fără afiliere europeană, fiind de ideologie naționalistă. Președintele PRU este Robert Buga. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur ca partidul nu va trece pragul electoral.
12. Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor – Lansat în februarie 2016 de Sebastian Burduja, împreună cu alți foști studenți români din străinătate. Partidul a participat la alegerile locale și naționale din 2016, unde a obținut 719 și 609 voturi. Pe social media, partidul are 13.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 900 de activiști online. PACT este un partid de centru, fără afiliere europeană, fiind de ideologie progresivă. Președintele PACT este Sebastian Burduja. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
13. DEMOS (Democrație și Solidaritate) – Lansat în 2016, ca o alternativă la PSD. Pe social media, partidul are 9.300 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 1.000 de activiști online. DEMOS este un partid de centru-stânga, cu afiliere la Stânga Progresivă Europeană, fiind de ideologie progresivă. DEMOS nu are un președinte ales.
14. Partidul Verde – Lansat în noiembrie 2005, ca o alternativă la Partidul Ecologist Român. Partidul a participat la alegerile locale și naționale din 2016, unde a obținut 719 și 566 voturi. Pe social media, partidul are 8.300 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 1.000 de activiști online. PV este un partid de centru, cu afiliere la Verzii Europeni, fiind de ideologie ecologistă. Președintele PV este Constantin Damov. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
15. Partidul Noua Revoluție – Inspirat de Mișcarea 5 Stele din Italia, este singurul partid exclusiv online din România. Pe social media, partidul are 7.700 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 500 de activiști online. PNR este un partid de centru, fără afiliere europeană, cu ideologie necunoscută.
16. Partidul M10 – Lansat în iunie 2015 de Monica Macovei. Pe social media, partidul are 7.300 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 1.000 de activiști online. M10 este un partid de dreapta, cu afiliere la Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cu ideologie conservatoare. Președintele M10 este Ioana Constantin, care a trecut ulterior la Partidul Mișcarea Populară. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
17. Alianța Noastră România – Lansat în august 2016 de Marian Munteanu. Partidul a participat la alegerile locale și naționale din 2016, unde a obținut 0,95% și 0,84%. Pe social media, partidul are 5.700 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 137 de activiști online. ANR este un partid de dreapta, fără afiliere europeană, cu ideologie naționalist-conservatoare. Președintele ANR este Marian Munteanu. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
18. Partidul România Mare – Lansat în iunie 1991 de Corneliu Vadim Tudor. După ultimul sondaj IMAS, PRM are 2,8% din electorat. Pe social media, partidul are 4.900 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 7600 de activiști online. PRM este un partid de extremă-dreapta, fără afiliere europeană, cu ideologie naționalist-conservatoare. Președintele PRM este Adrian Popescu. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
19. Partidul România Modernă și Demnă – Lansat în decembrie 2017 de Remus Baisan. Pe social media, partidul are 4.200 de oameni care urmăresc pagina principala și are în jur de 200 de activiști online. PRMD este un partid de dreapta, fără afiliere europeană, cu ideologie naționalist-moderată. Nu are un președinte declarat. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
20. Pro România – Lansat în februarie 2018 de Victor Ponta. Pe social media, partidul are 3.600 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 2000 de activiști online. PRO România este un partid de centru-stânga, fără afiliere europeană, cu ideologie social-liberală. Nu are încă un președinte ales. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
21. Forța Moldova – Lansat în februarie 2016, desprins din Partidul M10. Pe social media, partidul are 3.200 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 650 de activiști online. Partidul dorește o mai mare atenție față de regiunea Moldova. FM este un partid de dreapta, fără afiliere europeană, fără ideologie. Președintele FM este Traian Ranja.
22. Alianța Strada – Lansat în mai 2017, născut din rândul protestatarilor #rezist. Pe social media, partidul are 2.400 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 2000 de activiști online. Alianța Strada nu este un partid tipic, și nu are o ideologie concretă. Partidul nu are președinte.
23. Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Lansat în decembrie 1989 de Corneliu Coposu. Dupa ultimul sondaj IMAS, PNȚCD are 1,7% din electorat. Pe social media, partidul are 2100 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 340 de activiști online. PNȚCD este un partid de centru-dreapta, care aderă la Partidul Popular European, cu ideologie creștin-democrat-liberală-monarhistă. Președintele PNȚCD este Aurelian Pavelescu. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
24. Partidul Național Pentru Patrie – Lansat în mai 2015, de rezerviști ai Armatei. Pe social media, partidul are 2.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 1.000 de activiști online. PNPP este un partid de extremă-drepta, fără afiliere europeană, cu ideologie naționalistă. Președintele PNPP este Viorel Arniceru. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
25. Democrație Directă România – Partid lansat pentru a oferi o alternativă la democrația reprezentativă. Pe social media, partidul are 1.400 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 6678 de activiști online.
26. Partidul Socialist Român – Lansat în iulie 2003 de foști membri ai Partidului Socialist al Muncii care au refuzat fuziunea cu PSD. Partidul a participat la alegerile locale și naționale din 2016, unde a obținut 0,47% și 0,34% din voturi. Pe social media, partidul are 1.200 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 1800 de activiști online. PSR este un partid de stânga, care aderă la Partidul Stângii Europene, cu ideologie social-democrată. Președintele PSR este Constantin Rotaru. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
27. Uniunea Creștin Democrată România – Lansat în ianuarie 2014, este singurul partid religios din România. Pe social media, partidul are 960 de oameni care urmăresc pagina principală. UCDR este un partid de centru-dreapta, fără afiliere europeană, cu ideologie creștină. Președintele UCDR este Valentin Licxandru.
28. Blocul Uniunii Naționale – Lansat în 2015 de Dan Claudiu Tănăsescu, fost membru al Partidului România Mare. Partidul a participat la alegerile locale și naționale din 2016, unde a obținut 739 și 518 voturi. Pe social media, partidul are 760 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 9.200 de activiști online. BUN este un partid de centru-stânga, fără afiliere europeană, cu ideologie creștin-social-democrată. Președintele BUN este Dan Claudiu Tănăsescu. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
29. Partidul Dreptății Sociale – Pe social media, partidul are 290 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 470 de activiști online. PDS este un partid de centru-stânga, fără afiliere europeană, cu ideologie social democrată. Președintele PDS este Marian Vanghelie.
30. Alianța Națională a Agricultorilor -Lansat în decembrie 2014 de către agricultori din România. Pe social media, partidul are 760 de oameni care urmăresc pagina principală. ANA este un partid de centru-dreapta, fără afiliere europeană, cu ideologie agrariană. Președintele ANA este Stelian Fuia. La alegerile europarlamentare din 2019, este sigur că partidul nu va trece pragul electoral.
În TOP30, avem 8 partide de centru (USR, MRI, PNR, PER, PACT, PV, PNR, AS), 8 partide de centru-dreapta (PNL, ALDE, UDMR, PMP, PPMT, PNȚCD, UCDR, ANA), 5 partide de centru-stânga (PSD, Demos, ProRomânia, BUN, PDS), 5 partide de dreapta (M10, ANR, PRMD, FM, PNPP), 2 partide de extremă-dreapta (PRU, PRM) și un partid de stânga (PSR).”
Sursa :
https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania
Alioșa .
PS !!! 🙂 🙂 🙂
Din motive doar de el ȘTIUTE , fostul premier ” tehnocrat ” Dacian JULIEN Cioloș, ajuns la GUVERNAREA ROMÂNIEI ajutat din umbră de miliardcarul americano-ungur, George SOROS
și de ONG-urile FINANȚATE de acesta ,dar și EMOȚIA COLECTIVĂ produsă în ” AGORA” după TRAGEDIA de la COLECTIV din OCTOMBRIE 2015 ,când au MURIT pe loc vreo 27 de oameni iar ulterior încă vreo 37 ca urmare a GAZULUI TOXIC împrăștiat se pare INTENȚIONAT de cei/cele care au dorit ca premierul de atunci, Victor Viorel Ponta, ușor ȘANTAJABIL de BINONUL SRI&DNA 😦 🙂 😦 să DEMISIONEZE și odată cu el și GUVERNUL PSD ca să ajungă la GUVERNARE ” guvernul MEU ” adică , guvernul lui Klaus WERNER Iohannis,
de fapt” PREMIERUL ZERO ” din toate punctele de vedere 🙂 😦 🙂 și-a ÎNFIINȚAT un alt partid cu o TITULATURĂ cam lungă ……………………………..
Alioșa .
Istoria TEZAURULUI României……………….
decembrie 19, 2018Motto:
” Cine UITĂ, nu merită ” ( Nicolae IORGA ) .
Postez mai JOS prin REPUBLICARE fără nici o ADĂUGIRE sau ELIMINARE de CUVINTE, articolul
” Tezaurul României : lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea să le aflați
Un secol de zvonuri peste o tacere de aur: soarta Tezaurului Romaniei este, probabil, unul dintre cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii in care curge mult sange decat cerneala. Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care am initiat-o. |
Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o conexiune cu totul neasteptata in alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug. Lebensernteeines Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918. Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles. Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care completeaza si duc mai departe datele prezentate aici, povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta. O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.
Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei. Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra subiectului se asterne o tacere absoluta. Pentru inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.
23 noiembrie 1916: Capitularea Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard, Capsa si Athéné Palace.
12-14 decembrie 1916: Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si bijuterii.Porneste catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar 574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur. Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.
18 decembrie 1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite, tezaurul acopera la Berlin in marci. — Eu: „Dar reglementarea cu Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti): „Vom vedea la pace”. Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara.
5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.
5 martie 1917: O alta ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.
6 martie 1917: Liderul conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa se puna in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul Bancii”(…) Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi” (http://de.scribd.com/doc/207736456/Document-e-1).
Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.
13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.
3 martie 1918: Rusia si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe Frontul de Est.
7 mai 1918: Romania semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane. Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR. Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului. (http://de.scribd.com/doc/207736450/Document-e-2).
27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur. Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.
10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin
30 septembrie 1918: al doilea transport de50.676 kg aur ajunge la Berlin (http://de.scribd.com/doc/207736448/Document-e-3).
11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele 93.536kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova). (http://de.scribd.com/doc/207736453/Document-e-4).
5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane, pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez. (http://de.scribd.com/doc/207736445/Document-e-5).
ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului, „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania garanta a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.
23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur in contul Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ. (http://de.scribd.com/doc/128701886/48980343-Tezaurul-Romaniei-de-La-Moscova-de-Andreea-Tutunaru)
28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie, in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918. (http://de.scribd.com/doc/207736444/Document-e-6).
16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaste Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu despagubeasca tari terte pentru confiscarile si nationalizarile pe urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat de Lenin. Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk . Mai multi delegati ai statelor participante, printre care si Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia. A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul romanesc? (http://de.scribd.com/doc/207736443/Document-e-7)
Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.
1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste dinRomania aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kgaurcare au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne” .
LINKURI UTILE: http://de.scribd.com/doc/207736454/Link-Uri
Alioșa .
NU numai CORUPȚIA ucide, ci și IGNORANȚA politicienilor CORUPȚI !!!
decembrie 16, 2018Motto:
” Cine UITĂ, nu merită ” ( Nicolae IORGA, fost istoric, fost prim ministrul României……….)
ȘTIU că multora NU le place ISTORIA 😦 dar asta-i TREABA lor ! 🙂
Cum MIE îmi place ISTORIA încă de pe băncile Liceului Militar ” Ștefan cel Mare ” din Câmpulung Moldovenesc, localitate BINECUVÂNTATĂ de DUMNEZEU în
FRUMOASA și FASCINANTA BUCOVINĂ !!! 🙂 🙂 🙂
http://aliosapopovici.wordpress.com/2013/09/23/
și-n urmă cu 16 zile am aniversat CENTENARUL UNIRII de la 1 DECEMBRIE 1918 🙂 🙂 🙂 postez prin REPUBLICARE un ARTICOL ce demonstrează cu subiect și predicat că, NU NUMAI CORUPȚIA ucide 😦 😦 😦
ci și IGNORANȚA politicienilor, care, în LUPTA lor pentru PUTERE 😦 😦 😦 și ÎMBOGĂȚIRE ” pas cu pas ” au IGNORAT și IGNORĂ și în zilele noastre ARMATA !!! 😦 😦 😦
” NU-i pe mapamond,și-acum, așa ?
|
Alioșa ! 🙂
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.